Un drum, o poveste, un destin...
Dacia hiperboreana...
Hiperboreea... o legenda, un tinut fabulos, despre care vorbesc miturile Greciei antice. O civilizatie straveche care continua sa fascineze... un spatiu care, ca si Atlantida, este mutat dupa voie, fara sprijin mitologic sau istoric, in diferite locatii care mai de care mai nastrusnice. Respectivii domni ar face bine sa mai arunce ochii peste relatarile antichitatii pentru a vedea ce marturii exista despre aceasta tara. Majoritatea istoricilor moderni, dupa "cercetari laborioase", sunt de acord ca Hiperboreea este plasata undeva in zona Polului Nord sau, oricum, dincolo de paralela de 65°, latitudine nordica. Tot ce se poate ....numai ca la Polul Nord nu este sol fertil si nici nu se fac doua recolte pe an, cum spuneau Hekateu si Diodor din Sicilia!
Plasarea Hiperboreei in Extremul Nord nu este decat o interpretare fortata a mitologiei grecesti si nu se bazeaza pe nici un fel de documente istorice! S-a incercat, de asemenea, "implantarea" Hiperboreei in Arhipelagul Britanic sau in Islanda, urmand ramura celtica a europenilor care se presupune a fi descendenti ai hiperboreenilor. Captivant, dar neconform cu realitatea, deoarece celtii au aparut cam tarziu pe firmamentul istoriei pentru a-i cataloga popor neocolit, "scoborator" din hiperboreeni!
continuare...
Plasarea Hiperboreei in Extremul Nord nu este decat o interpretare fortata a mitologiei grecesti si nu se bazeaza pe nici un fel de documente istorice! S-a incercat, de asemenea, "implantarea" Hiperboreei in Arhipelagul Britanic sau in Islanda, urmand ramura celtica a europenilor care se presupune a fi descendenti ai hiperboreenilor. Captivant, dar neconform cu realitatea, deoarece celtii au aparut cam tarziu pe firmamentul istoriei pentru a-i cataloga popor neocolit, "scoborator" din hiperboreeni!
continuare...
Ionieni şi dorienii au migrat spre Ellada din sudul României!
Zona carpato-danubiană a fost, de mii de ani, un izvor al migraţiei unor triburi, devenite apoi popoare distincte, antice sau cu existenţă actuală.
Fenomenul roirii tărtărienilor în Sumer, – din Ardeal – cu staţionări periodice în Armenia de astăzi sau în alte zone situate de-a lungul intinerariului urmat în această roire, nu este singular.
Este suficient să amintim o roire asemănătoare a vorbitorilor de limbă sancrită (limba sfântă) din spaţiul Carpatic spre India, – fapt probat de peste cele 1500 de cuvinte şi de cele peste 1000 de toponime şi de hidronime, comune limbilor română şi sancrită.
“De peste 150 de ani dicţionarele limbii sanscrite şi ulterior cele de mitologie generală spun lumii întregi că valahii au fost sacralizaţi ca zeitate colectivă a înţelepciunii denumită Valac-Hilya în mitologia vedică. Cu toate acestea continuă în mod absurd să se afirme de către filologi că etnonimul „valac” ne-ar fost atribuit după mai mult de două milenii de la această atestare de către slavii, – chiar şi grecii, nepoţii noştri, se lăudă că ne-ar fi atribuit ei acest etnonim.”
La începutul mileniului III î.e.n., tracii aheii se vor stabili în Grecia , în timp ce alte ramuri tracice – latini,umbri, troieni, dardani şi triburi cunoscute sub numele de “italice” vor migra până în vestul Italiei, la graniţa cu celţii, a căror limbă avea aproprieri semnificative cu limbile italice.
continuare...
Fenomenul roirii tărtărienilor în Sumer, – din Ardeal – cu staţionări periodice în Armenia de astăzi sau în alte zone situate de-a lungul intinerariului urmat în această roire, nu este singular.
Este suficient să amintim o roire asemănătoare a vorbitorilor de limbă sancrită (limba sfântă) din spaţiul Carpatic spre India, – fapt probat de peste cele 1500 de cuvinte şi de cele peste 1000 de toponime şi de hidronime, comune limbilor română şi sancrită.
“De peste 150 de ani dicţionarele limbii sanscrite şi ulterior cele de mitologie generală spun lumii întregi că valahii au fost sacralizaţi ca zeitate colectivă a înţelepciunii denumită Valac-Hilya în mitologia vedică. Cu toate acestea continuă în mod absurd să se afirme de către filologi că etnonimul „valac” ne-ar fost atribuit după mai mult de două milenii de la această atestare de către slavii, – chiar şi grecii, nepoţii noştri, se lăudă că ne-ar fi atribuit ei acest etnonim.”
La începutul mileniului III î.e.n., tracii aheii se vor stabili în Grecia , în timp ce alte ramuri tracice – latini,umbri, troieni, dardani şi triburi cunoscute sub numele de “italice” vor migra până în vestul Italiei, la graniţa cu celţii, a căror limbă avea aproprieri semnificative cu limbile italice.
continuare...
Mitologia Marii Negre
Marea Neagra este o ramasita a Marii Sarmatice si prezinta mai multe aspecte unice in lume. Este o mare din bazinul atlantic, aflata intre Europa si Asia. E legata de Marea Mediterana, prin Stramtoarea Bosfor in Marea Marmara si prin Stramtoarea Dardanele in Marea Egee. Prin Stramtoarea Cherci se ajunge in Marea Azov.
Marea Neagra are o intindere de 413.000 kmp. Mareele sunt practic inexistente, avand o amploare de aproximativ 12 cm. In aceasta mare se varsa mai multe fluvii si rauri, cele romanesti mai importante fiind Dunarea si Nistru. In urma cu aproximativ trei milenii, Marea Neagra era inconjurata numai de traci, asa ca am putea spune ca a fost "Mare Nostrum", cum numeau romanii, la un moment dat, Mediterana.
Potopul si Arca lui Noe
Ca si Atlantida, potopul biblic a fost rand pe rand "plimbat" de ipoteze prin tot felul de locuri. Nu e de mirare, avand in vedere vecinatatea Muntelui Ararat cu Marea Neagra, ca sunt cercetatori care cauta aici ramasitele celebrei Arce a lui Noe. Astfel, fiindca mai exista un munte cu numele de Ararat, in apropierea orasului rusesc Ghelendjik, la tarmul Marii Negre, unii arheologi rusi sustin ca acolo a fost ultimul refugiu, dupa Biblie, al oamenilor si animalelor care au fugit din calea Potopului. In Vechiul Testament e descris Muntele Ararat, ca ultima destinatie a Arcei lui Noe, munte ce se scufunda apoi in "Lacul Negru", care dupa aceiasi arheologi ar fi chiar Marea Neagra.
continuare...
Marea Neagra are o intindere de 413.000 kmp. Mareele sunt practic inexistente, avand o amploare de aproximativ 12 cm. In aceasta mare se varsa mai multe fluvii si rauri, cele romanesti mai importante fiind Dunarea si Nistru. In urma cu aproximativ trei milenii, Marea Neagra era inconjurata numai de traci, asa ca am putea spune ca a fost "Mare Nostrum", cum numeau romanii, la un moment dat, Mediterana.
Potopul si Arca lui Noe
Ca si Atlantida, potopul biblic a fost rand pe rand "plimbat" de ipoteze prin tot felul de locuri. Nu e de mirare, avand in vedere vecinatatea Muntelui Ararat cu Marea Neagra, ca sunt cercetatori care cauta aici ramasitele celebrei Arce a lui Noe. Astfel, fiindca mai exista un munte cu numele de Ararat, in apropierea orasului rusesc Ghelendjik, la tarmul Marii Negre, unii arheologi rusi sustin ca acolo a fost ultimul refugiu, dupa Biblie, al oamenilor si animalelor care au fugit din calea Potopului. In Vechiul Testament e descris Muntele Ararat, ca ultima destinatie a Arcei lui Noe, munte ce se scufunda apoi in "Lacul Negru", care dupa aceiasi arheologi ar fi chiar Marea Neagra.
continuare...
Razboinicii Greci si Vinul Tracilor
Mai veche decat Romania, istoria viticulturii de pe meleagurile carpato-danubiano-pontice a cunoscut mai multe etape. Specia Vitis Silvestris a stat la baza celebrei vite dacice. Cu mai bine de 700 de ani inaintea erei crestine, agathirsii, populatie care traia in tinuturile de sus ale Vaii Muresului, era renumita prin vii intinse.
Geto-dacii erau veritabili producatori de coniac, dupa spusele poetului latin Ovidiu care a relatat modul in care stramosii nostri practicau viticultura si concentrarea vinului prin inghetare, procedura din care rezulta aceasta bautura. Iliada lui Homer spune ca „Razboinicii greci s-au dus in Thracia sa gaseasca vinul”. Viticultura romaneasca se pare ca a fost exportata si altor popoare. Interesant este ca in traditiile mitologice chineze se considera ca vita de vie a fost adusa in China din Dacia preistorica.
continuare...
Geto-dacii erau veritabili producatori de coniac, dupa spusele poetului latin Ovidiu care a relatat modul in care stramosii nostri practicau viticultura si concentrarea vinului prin inghetare, procedura din care rezulta aceasta bautura. Iliada lui Homer spune ca „Razboinicii greci s-au dus in Thracia sa gaseasca vinul”. Viticultura romaneasca se pare ca a fost exportata si altor popoare. Interesant este ca in traditiile mitologice chineze se considera ca vita de vie a fost adusa in China din Dacia preistorica.
continuare...
Photo used under Creative Commons from mike138
